EVENIMENT: Bianca Razor si Florentina Marincu nu figureaza pe lista de 3 favorite, la “Stele in devenire” 2015 ale atletismului european

Nominalizate pentru trofeul decernat de Asociatia europeana de atletism “Stele in devenire”, datorita excelentelor rezultate obtinute in 2015, romancele Bianca Razor (campioana europeana de tineret la 400 m) si Florentina Marincu (campioana europeana de junioare la lungime, medaliata la senioare, indoor) nu se mai regasesc in lista scurta, de 3 sportive, rezultata dupa votul iubitorii sportului, pe Facebook si Twitter.

Din datele pe care le-am avut cu cateva ore inainte de inchiderea votului (EAA nu a dat publicitatii rezultatele complete, ci doar finalistele), Bianca Razor era chiar in preajma ultimului loc calificabil pentru acest trio final, pe 4, in cele din urma primele 3 fiind Dina Asher-Smith, sprintera din Marea Britanie dubla campioana continentala U23 la 100 m si 200 m, si a 5-a la Mondialele de la Beijing la 200 m, la senioare, Alexandra Tavernier, campioana europeana de tineret la aruncarea ciocanului, medalie de bronz la seniori, la Beijing, si elvetianca Noemi Zbaeren, campioana europeana U23 la 100 m garduri, locul 6 Mondialele seniorilor.

Dupa cum se vede, au contat foarte mult rezultatele de la Mondialele seniorilor, acolo unde, din pacate, Bianca Razor s-a oprit in semifinale, desi avea cel mai bun timp inregistrat in ultimii 5 ani de o alergatoare U23 a turului de stadion. Oricum, nominalizarea ei si a colegei de lot, Florentina Marincu (19 ani) reprezinta un succes notabil. Practic, cele 2 sunt intre primele 10 sperante europene din atatea si atatea particicipante la competitiile de varf, iar Razor isi imbunatateste de la un concurs la altul cea mai buna performanta personala, in timp ce Florentina Marincu a si facut pasul spre topul senioarelor, cucerind bronzul la CE indoor, de la Praga.

Acest vot al publicului (in care, ca o anecdota, a condus multa vreme turcoaica Tugban Guvenc, alergatoare de 3.000 m obstacole, foarte bine votata pe Facebook) conteaza un sfert, egal cu cele ale  media, celor 50 de federatii membre, precum si a unui juriu de experti ai European Athletics.

Iata si ceilalti finalisti (in ordine alfabetica), la celelalte 3 categorii, decizia finala urmand sa fie dezvaluita pe 17 octombrie, in gala Golden Tracks, de la Lausanne: cel mai bun atlet european al anului 2015: Mo Farah (Marea Britanie), Greg Rutherford (Marea Britanie), Serghei Shubenkov (Rusia); cea mai buna atleta: Jessica Ennis-Hill (Marea Britanie), Dafne Schippers (Olanda), Anita Wlodarczyk (Polonia); “Stele in devenire”, masculin: Konrad Bukowiecki (Polonia), Zharnel Hughes (Marea Britanie), Niklas Kaul (Germania).

CU OCHII PE EI: Florentina Marincu, “Stea in devenire 2015” care a confirmat inclusiv Europenele de seniori

Daca ne-am propus sa vorbim de o atleta, n-ar fi mai bine sa dam cuvantul juriului de 10 specialisti care a decis sa o nominalizeze pentru trofeul “Stele in devenire 2015”, decernat de European Athletics, asociatia federatiilor de atletism europene (care, in paranteza fie spus, a fost initiata la Bucuresti, in anii 60 ai secolului trecut)?

Normal ca da, drept care iata ce se scrie in scurta prezentare a Florentinei Marincu in cadrul selectiei pentru prestigiosul premiu: “Florentina Marincu (Romania), în varsta de doar 19 ani, a cucerit medalia de bronz la saritura in lungime în cadrul Campionatelor Europene de seniori indoor, cu recordul personal de 6,79 m si si-a aparat titlul european de junioare. Ea a fost cea mai buna saritoare în lungime junioara din Europa in 2015 si a mai câştigat si o medalie de bronz la triplusalt, la Eskilstuna”.

Scurt si atotcuprinzator, pentru acest an. Numai ca Florentina Marincu, componenta de la debut a clubului Cetate Deva, unde este antrenata de Nicolae Alexe, s-a dovedit un talent nativ, impunandu-se de la primele ei participari la mari competitii. Dubla campioana mondiala de cadete, la lungime şi triplusalt, in 2013, la Donetk, acesta ar putea fi momentul in care a izbucnit, pur si simplu, hunedoreanca nascuta pe 8 aprilie 1996 in arena internationala, gratie unor calitati exceptionale.

De altfel, statisticile consemnate in fisa ei tehnica la Federatia internationala de atletism (IAAF) sunt concludente, pentru orice om familiarizat, cat de cat, cu sportul olimpic numarul 1. Iata-le, reamintind ca este vorba de o sportiva care mai are 4 ani de juniorat: 100 m – 11″85/100 (6 iunie 2014), lungime, in aer liber 6,78 m, cu care a cucerit titlul european de junioare, pe 19 iulie 2015, la Ekilstuna (Suedia), triplusalt, in aer liber, 13,81 m (3 august 2013, Edirne, Turcia, cu vant nefavorabil de 2,4 m/s), iar in sala 7″40/100 pe 60 m (Bucuresti, 15 februarie 2014), 6,79 m lungime, record european de junioare, cu care a cucerit bronzul european al senioarelor, anul acesta, la Praga, si 13,34 m la triplusalt (1 februarie 2014, Bucuresti).

Sa revenim de unde am plecat, de la trofeul “Stele in devenire 2015”, un vot care se finalizeaza in urmatoarele 24 de ore (pana la ora 13,00, ora Bucurestiului, luni, 28 februarie), prin alegerea pe Facebook si Twitter realizata de iubitorii atletismului. Astfel ca, asa cum am facut si ieri in cazul Biancai Razor, cealalta atleta din Romania nominalizata, iata adresele pentru acest scrutin (cu mica precizare ca, atunci cand intrati pe European Athletics, click-ati pur si simplu pe fotografia sportivei alese, din insiruirea de la Female Athlete Rising Star 2015):
European Athletics
✔
@EuroAthletics

Retweet to vote for @RomanianNews Florentina #Marincu as your @EuroAthletics #RisingStar 2015 #GoldenTracks

Si, ca si ieri, va lansez strigatul de lupta al iubitorilor sportului de la noi, adaptat situatiei: Votam, votam, votam si castigam!

CU OCHII PE EI: Bianca Razor, “Stea in devenire 2015”, o mare speranta pentru o finala olimpica in 2016

Mai sunt 2 zile pline pentru votul dat celor mai buni atleti si celor mai bune atlete ale Europei, in cadrul anchetei European Athletics (unde gasiti si paginile Facebook si de Twitter pe care sa votati), printre nominalizatele pentru trofeul feminin la “Stele in devenire 2015” aflandu-se si romancele Bianca Razor si Florentina Marincu.

In ordinea propunerilor aparute pe site-ul oficial al Asociatiei europene de atletism (EAA, European Athletics), Bianca Razor este a doua, enumerarea fiind facuta de un juriu de experti, care au caracterizat-o astfel pe romanca: “Fosta campioană europeană de junioare, acum în varsta de 21 de ani, a cucerit într-o maniera impresionanta  titlul european la Under 23, iar timpul realizat de ea în seriile Campionatelor Mondiale IAAF este cel mai rapid inregistrat de vreo sportiva europeană sub 23 de ani în ultimii 5 ani”.

Sa fim noi mai precisi: cu timpul de 51″31/100 (practic, a dublat timpul din serii, constanta remarcabila), Bianca Razor a cucerit aurul european de tineret la Tallinn, cu un nou record al campionatelor continentale, iar la Mondialele de seniori, de la Beijing, 2 luni mai tarziu ea a castigat o serie, tot la 400 m, cu, asa cum aminteste EAA, timpul “cel mai rapid inregistrat de vreo sportiva europeană sub 23 de ani în ultimii 5 ani”, acesta fiind 50″37/100, cu 94 de sutimi mai bun decat recordul personal.

Nascuta pe 8 august 1994 (Leoaica, deci, luptatoare, cu personalitate) la Cluj, dar si stelista, prin dubla legitimare (antrenoare, Ana Ille), mai are in palmares trofee stralucite, o medalie de argint (tot in cursa turului de stadion) si una de bronz (cu stafeta mixta) la prima editie a Jocurilor Olimpice pentru Tineret, din 2010, de la Singapore, un bronz la Mondialele de juniori de la Moncton (Canada), in 2010, de asemenea, si o medalie de argint la CE de juniori de la Rieti (Italia), din 2013.

Dincolo de talentul etalat cu regularitate si remarcabila eficienta, raspunzand prezent mereu acolo unde este nevoie de ea, Bianca are inca o calitate care ii indreptateste sperantele intr-un progres continuu, inclusiv la doborarea unui record national detinut din 1999 de Ionela Tarlea – 49″88/100. Este vorba de viteza finala, de unul dintre cele mai bune finisuri din selectul pluton al marilor alergatoare pe 400 m.

Si pentru ca am vorbit de votul pentru trofeul anului 2015, amintit in primele randuri, iata si adresele indicate de European Athletics.

Asadar: European Athletics
✔
@EuroAthletics

Retweet to vote for @RomanianNews Bianca #Razor as your @EuroAthletics #RisingStar 2015 #GoldenTracks
(pentru Florentina Marincu, despre care vom vorbi altadata, aceleasi adrese, doar numele este schimbat)

Votam, votam, votam si castigam!

CU OCHII PE EI: Atleta Georgiana Anitei, o mina de aur in 2015

Cand scrii despre sportivii tineri, mai ales despre juniori, ca sa nu mai vorbim de cadeti, parca ti-e frica sa te napustesti in superlative. “Sa mai vedem, trecerea la seniorat este un moment foarte greu (sintagma tocita, dar cat de adevarata, din pacate, cateodata), poate ii faci un rau, nu stii cum reactioneaza, ramane modest si muncitor sau isi ia aere de vedeta”.

Pe de alta parte, cand sa folosesti cuvintele cele mai expresive daca nu in momentele de glorie ale tineretii lor, cu speranta ca vor urma si altele. Ei bine, cel putin in acest an triplusaltista Georgiana Iulia Anitei, o bacauanca de numai 16 ani (nascuta pe 26 martie 1999) a cucerit, in rafala, la numai cateva saptamani distanta, doua medalii de aur.

Prima, la Mondialele de cadeti de la Cali (Columbia), cu cel mai bun rezultat al sezonului in aer liber pentru categoria ei de varsta – 13,49 m, realizat din ultima saritura (desi conducea detasat), ceea ce denota calitati pentru ceea ce numim “om de concurs”.

De altfel, site-ul oficial al Federatiei internationale de atletism (IAAF) a publicat un articol, sub semnatura reputatului specialist Steven Landells, care a sintetizat perfect valoarea performantei romancei (toate sariturile ei masurate au fost mai bune decat ale celei de-a doua clasate, dominare totala): “A fost o victorie fără probleme, parcă de rutină, pentru Anitei, care a condus de la prima serie de sărituri, succes delimitat clar faţă de celelalte competitoare de faptul că românca a reuşit cele mai lungi 4 salturi, doborând şi recordul sezonului 2015, cu 13,49”.

Glumind, daca s-ar stabili clasamentul dupa valoarea rezultatelor, pe primele 4 locuri ar fi figurat Georgiana Anitei. Exagerez, vezi bine, dar nu este decat o forma de a scoate in evidenta dominatia romancei.

Tot site-ul IAAF subliniaza ca Anitei i-a urmat in palmaresul competitiei supreme a cadetelor “compatrioatei ei Florentina Marincu, campioana din 2013; o veritabila stafeta romaneasca in aceasta proba, in care primele schimburi au fost Alina Popescu şi Cristine Spataru, aur în 2001 şi, respectiv, 2003”.

Dupa putin timp, dintr-un capat al lumii, eleva antrenorului Cristi Nemteanu facea un tur aproape complet al fuselor orare, la Tbilisi, capitala Georgiei caucaziene pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European. Purtatoare de drapel aici, Georgiana a luat din nou aur, cu o saritura si mai buna decat cea de la Cali – 13,50 m.

Si totusi, aceste performante, competitive si la senioare in peste 100 de campionate nationale, nu au fost cele mai bune pentru Anitei in 2015, ea fiind campioana nationala de junioare (sportive pana la 19 ani) in sala, la Bucuresti, cu un 13,60 m care chiar te face sa visezi frumos.

Cu o conditie: sa avem grija mare cu asemenea talente, sa fim atenti cand (si daca este nevoie!) schimbam antrenorul, cum le facem programul de concursuri de obiectiv, la ce probe (Georgiana este si o lungimista reduabila, constant peste 6 m, dar la Cali, in ultima zi, a fost prea mult pentru ea, terminand pe 9) si asa mai departe. Asta stiu specialistii, sa decida ei.

TOATA LUMEA FACE SPORT: La 60 de ani de Liga campionilor la fotbal (CCE), sa vorbim despre muzica

Anul acesta competitia nr. 1 a fotbalului european intercluburi implineste 60 de ani, statisticienii sunt pregatiti cu fel de fel de date, dar eu ma voi opri asupra Imnului Ligii campionilor, maiestuos, solemn, la care jucatorii si spectatorii, telespectatorii iau un aer sobru, patrunsi de importanta momentului.

Auzit pentru prima oara pe terenurile de fotbal pe 25 noiembrie 1992, anul crearii Ligii campionilor propriu-zise (adica, la debutul meciurilor din grupe), Imnul este interpretat de Royal Philarmonic Orchestra, din Londra, şi corurile din St. Martin-in-the-Fields.

A fost compus de britanicul Britten, dupa ce mai marii fotbalului continental au gandit, bine, ca un moment solemn, un imn neutru, patrunzator va mai domoli excitatia, chiar, cateodata, ura care patrunsese adanc in galerii, intr-o perioada in care ultrasii dominau  tribunele.

Dupa cateva indicatii generale ale Departamentului marketing al UEFA, compozitorul Tony Britten a inceput sa gandeasca la un imn solemn, lent, cu o linie melodica usor de recunoscut, dar nu neaparat reproductibila cu usurinta, ca un “We are the Champions” al trupei Queen, adesea auzită in arene, dar la finaluri de meci. Modelele au fost, din cat se pare, Cei Trei Tenori (Pavarotti, Carreras si Domingo) de la Italia Novanta, poate si Montserrat Caballe si Freddie Mercury, de la JO-1992, Barcelona.

Asadar, muzica clasica poate atrage si un astfel de public. Dar, povesteste Britten, nu voiam cu solisti, ci cu coruri. Astfel că le prezinta celor de la UEFA “Zadok the Priest”, al lui Haendel, celebra piesa a compozitorului german naturalizat britanic in secolul XVIII care este intonata la incoronarea suveranilor Regatului Unit, de la George al II-lea, in 1727, la Elisabeth a II-a, in 1953.

“Exact asta vrem”, au reactionat specialistii in marketing ai fotbalului european. Toti specialistii sunt de acord ca este imnul perfect pentru scopul pe care l-a urmarit: este un imn in sensul primar al termenului, cu o dimensiune razboinica, religioasa, iar din punct de vedere muzical nu trimite neaparat la perioada in care a fost compus. Nu este la moda, deci nu trebuie sa se schimbe, este peren, apreciaza criticii muzicali.

In ce priveste cuvintele, in limbile oficiale ale UEFA, engleza, franceza si germana, practic nimeni nu le cunoaste, desi Cristiano Ronaldo, de pilda, a intonat imnul inaintea unui meci Real-Atletico: “Sunt cele mai bune echipe/Marile echipe/O mare reunire/Ei sunt cei mai buni”. Suporterii nu recunosc decat ultimele vorbe: “Campionii!!!”

In ce-l priveste pe compozitor, Tony Britten, reusita a fost totala si in plan personal: din tantiemele obtinute a putut sa fondeze propria casă de productie cinematografica…

CU OCHII PE EI: Laura Ilie, campioană mondială universitară 2015, pusca 3 pozitii, cu record national

Dinamovista Laura-Georgeta Ilie (antrenor Olimpiu Marin) reprezinta un caz aparte în sportul romanesc. In primul rand, pentru ca, intr-o disciplina, tirul, care presupune acumulari in timp (taleristul Ioan Toman, aflat in aceste zile la Mondialele din Italia, este liderul echipei noastre la 56 de ani!), a reusit in numai 4 ani de cind a intrat prima oara intr-un poligon, sa urce pe locul secund in ierarhia pe 2014 stabilita de Federatia romana de tir sportiv. Un loc 2 care capata alta stralucire daca adaugam, imediat, ca pe primul loc se afla nimeni altul decit Alin Moldoveanu, campionul olimpic 2012 la pusca-10 m aer comprimat.

Locul 2 era meritat prin medalia de bronz obtinuta la Campionatele mondiale universitare de tir de la Al Alain (Emiratele Arabe Unite). Ei bine, anul acesta, bucuresteanca de 22 de ani a mai facut un pas, foarte important, pe calea marii performante, cucerind singurul titlu mondial la Universiada de vara de la Gwangju (Coreea de Sud), in cea mai dificila proba a tirului, pusca 3 pozitii, prin performanta ei contribuind la clasarea Romaniei pe locul 29 din cele 143 de natiuni prezente la intreceri (am mai obtinut 3 medalii de argint, prin atletii Andrei Gag şi Nicolae Soare si judoka Larisa Florian, si 2 bronz – Vladut Simionescu, la judo, si Bernadette Szocs, tenis de masa).

Membra a selectului lot olimpic, intr-un sport care a adus tarii noastre primul (prin Iosif Sarbu, la Helsinki, in 1952) şi, pana acum, ultimul (Alin Moldoveanu, Londra-2012) aur olimpic, intr-un bilant care cuprinde la JO 6 medalii de aur, 4 argint şi 5 bronz, Laura Ilie detine si recordul national (record mondial universitar, stabilit chiar la Gwangju), cu 590 de puncte, in aceasta proba deosebit de grea.

Pentru cei care ştiu mai putine lucruri despre tir, aprecierea “cea mai grea” si comparatia cu un maraton al tirului trebuie putin explicata. In primul rind, asa cum a fost in Coreea de Sud, efectuezi proba de 3 ori, o prima serie (cu un rezultat excelent pentru dinamovista, 583 de puncte), apoi a doua (aici a batut recordurile), dupa care urmeaza finala, unde ai si limitari drastice de timp intre cele 3 pozitii – culcat, genunchi, picioare.

Ei bine, dincolo de consumul nervos exceptional, care nu mai trebuie explicat la o asemenea densitate de concurs, iata si de ce trebuie o conditie fizica perfecta. O pusca, a Laurei are 30 de ani, n-ar fi, poate, o problema, dar si dispozitivul de ochire e cam batraior…), are cam 5-7 kilograme. Pe care o manevrezi, o epolezi, cum se spune in termeni tehnici, de 60 de ori de fiecare data in calificari, la care se adauga finala. Ia incercati sa faceti tot atatea exercitii cu o greutate similara!

Iar aceste eforturi fara sa pierzi nicio clipa pozitia ideala de tragere, pentru a prinde decarul! Lucru reusit de tanara romanca la Universiada intr-o serie impresionanta la pozitia culcat, unde a terminat perfect cele doua decade, 200 puncte din 200 posibile, performanta rarisima. Pentru aceasta iti trebuie pe langa talent si  de un antrenor de talia lui Olimpiu Marin, dar si de un psiholog aplicat, in cazul campioanei despre care vorbim George Vescan.

Aflata, prin rezultate, intre sportivii de top ai Romaniei in 2015, Laura Ilie a devenit dintr-un talent deosebit o promisiune, dintr-o promisiune o certitudine, pentru a fi din nou o speranţă, de data aceasta la nivelul cel mai inalt, cel olimpic.