Les jeux sont fait…, editia a 104-a este ca si castigata de britanicul Chris Froome, unul dintre cele mai palide succese in Marea Bucla, o cursa 2017 in care, asezat in caleasca echipei sale de caratori de bidoane, cu har, e-adevarat, rutierul cu 3 Tururi pana acum, pe cale de a-l adjudeca pe al 4-lea, a alergat la minima rezistenta, fara nimic personal vreme de 3 saptamani si dupa 3.500 km!

In perspectiva acestui deznodamant dezamagitor, juriul care a acordat premiul pentru cel mai combativ ciclist al Turului Frantei 2017 i-a decernat aceasta onoare francezului Warren Barguil (Sunwest), care a cucerit si Marele Premiu al Muntilor, desemnare care poate fi contestata doar daca pleci de la ideea ca gazdele vor sa-si recompenseze cu orice chip compatriotii.

Nimic mai fals, pentru ca Warren Barguil a facut unul dintre acele gesturi care au fixat Turul Frantei in memoria tuturor, ca un taram al legendelor si al eroilor fara frica si prihana: cu tricoul alb cu buline rosii de cel mai bun catarator asigurat, cu o etapa deja castigata, francezul a pornit pe cea mai frumoasa etapa, a 18-a, intr-o cavalcada de mare campion, castigand in varful Izoard, unul dintre reperele istorice ale cursei. Repet, cu toti sacii in caruta, efort aparent gratuit, dar de care sunt in stare doar campionii veritabili.

Aceasta in singurul Tur al Frantei al carui invingator devine primul din istorie care nu a ridicat bratele in semn de triumf intr-o etapa, Chris Froome, beneficiarul muncii altora! O comparatie ar putea fi cu Oscar Pareiro, in 2006, care, la fel, nu a obtinut nicio victorie de etapa, fiind declarat castigator al Turului la masa verde, dupa descalificarea lui Floyd Landis, americanul fiind prins dopat dupa ce plecase din Paris cu trofeul.

Spun toate acestea pentru ca nu cred ca duminica poate castiga etapa Froome, ar fi culmea sa se mai incalce o data chiar spiritul cursei. Apoi am insistat pe meritele lui Barguil (dandu-i si poza pentru ilustrarea acestei postari), pentru ca nu poti plati cu bani frumosi niste atacanti fara “opera”, adica fara finalizare, in special in conditiile in care ideea celor care au conceput editia 2017, cu foarte putin contratimp, cu doar 3 sosiri in varf, cu mai putine catarari, vezi Doamne, favorizand atacantii (si sprinterii, care s-au curatat pe rand…), s-a dovedit o mare eroare!

Penultima etapa, decisiva, a 20-a, contratimpul individual de la Marsilia, a avut multe momente de mare tensiune, contrar obisnuintei la o asemenea proba. In primul rand, prin faptul ca victoria a revenit polonezului Maciej Bodnar (Bora), care l-a invins la limita pe compatriotul sau Michal Kwiatkowski (Sky), cel care cu o luna in urma il batuse la nationale, la contratimp.

Apoi pentru ca, in afara lui Chris Froome, podiumul s-a inversat, Rigoberto Uran (Cannondale) reusind sa-l detroneze pe francezul Romain Bardet (AG2R) de pe 2, iar liderul formatiei franceze isi pastreaza locul pe podium cu doar o secunda in fata lui Mikel Landa, coechipierul lui Froome avand la ce sa se gandeasca dupa acest tur, mai ales daca i se va multimi pentru servicile aduse si va fi invitat sa-si gaseasca echipa. Cam asa se aude si este foarte posibil, mai ales ca anul viitor se reduce numarul de rutieri din echipe in curse…

Ultima etapa, de duminica, a 21-a, va duce plutonul, destul de rarefiat, cu mai bine de 30 de abandonuri, pe Avenue Champs-Elysees, dupa doar 103 km, cu clasicul circuit de 6,5 km prin Paris (Place de la Concorde, Louvre, Arc de Triomphe), parcurs de 8 ori. Simbolic, startul se va da dupa iesirea din Reveil-Matin, de unde a plecat primul Tur al Frantei, acum mai bine de un secol, in 1903.

Tricoul galben, cum spuneam, fara mare placere, se afla la Froome, urmat de Rigoberto Uran, la 54 secunde si Romain Bardet, la 2’20”, tricoul verde al clasamentului pe puncte, la australianul Michael Matthews (Sunweb), urmat, ca sa va dati seama de ratarea celor care au facut aceasta editie, de Andre Greipel, germanul de la Lotto Soudal neavand nicio etapa in palmaresul acestui an, cel alb cu buline rosii stiti, la Barguil, iar cel alb, al celui mai bine clasat tanar, la britanicul Simon Yates (Orica), locul 7.