* Johanna Konta urca, la 25 de ani, spre primul loc, prea a pornit-o tare anul acesta, cu 2 turnee castigate, dintre care Miami Open, dupa 6-4, 6-3 intr-o finala fara istoric aseara, precum si o finala disputata, in numai 3 luni, rezultate care o vor duce de luni pe locul 7 mondial.

Este unul dintre cele mai mari progrese din tenisul mondial din ultimul timp, nu degeaba spuneam ca Simona Halep trebuie sa fie atenta la locul ocupat acum, dupa ce a invins-o chiar Konta, iar conjunctura avantajeaza jucatoarele odihnite, care nu s-au consumat atat pentru a ramane intre primele 10. Dar mai ales, pe cele de pe primele locuri, lacome sa ramana acolo, ceea ce duce la cea mai fluctuanta situatie din ultimul deceniu, cred.

Numarul 1 mondial, Angelique Kerber, nu are constanta unei asemenea posturi, Serena Williams joaca “pe alese”, parca sa nu se ingrase prea tare, din an in paste, Pliskova nu lipseste o saptamana de la datorie, pornita pe adunat puncte si bani, iar pe Radwanska o dezavantajeaza clar statura, ca si pe Halep, de altfel.

In aceste conditii, apare o jucatoare precum Konta, nici-prea-prea-nici-foarte-foarte ca exprimare tehnica, avand doar un turneu castigat in cariera pana acum, si se apropie de cea mai buna performanta reusita vreodata de vreo britanica, dupa ce Virginia Wade a castigat Wimbledonul in 1977. Oricum, pentru britanica nascuta si crescuta in Australia, din parinti unguri, este cel mai bun rezultat din cariera si pare sa profite din plin de situatie.

Acum asteptam finala de duminica seara, de la ora 20,00, pe Digisport, dintre Roger Federer si Rafael Nadal, care, ai putea spune, anul trecut au avut marele noroc ca s-au accidentat, lipsind, fortat, jumatate din sezon. Asa cum am mai scris pe aici, a venit timpul ca tenisul sa-si tempereze lacomia, adica sa nu tot inmulteasca la turnee, iar jucatorii si jucatoarele sa fie ceva mai ponderati, sa nu stea mai mult in aer decat pe pamant, de frica sa nu scape vreo destinatie. Ce-i mult nu-i bun, mai pe alese, baieti!

* In fotbalul nostru se intampla lucruri, iar ele se datoreaza nivelarii valorilor, evident in jos, in general echipele mai de doamne-ajuta fie nu bat pe nimeni, fie nu leaga 2 victorii. Este si cazul Universitatii Craiova, care a eliminat Dinamo in sferturile Cupei Romaniei (e-adevarat, la penalty-uri), s-a umflat in pene, dupa care a luat bataie fara drept de apel, cu 4-1, acasa, de la CFR Cluj.

Asta pentru ca oltenii nu au tinut seama de un lucru, dand vina aiurea pe arbitru, dar neobservand marele ajutor dat de o federatie absolut inconstienta. Pentru ca in meciul din Cupa, programat in perioada de pauza impusa pentru selectionatele nationale de catre FIFA, Dinamo nu a putut beneficia de 2 atacanti, de golgheterul din ultima vreme, slovacul Nemec, si de iordanianul Bawab, ambii retinuti la echipele nationale.

Ei bine, Craiova a crezut ca a rupt norii eliminand pe “marea rivala”, a intrat cu nasul pe sus incasand pe teren propriu o infrangere cat pentru 3 partide, daca tinem seama ca in play-off-ul nostru nu se prea inscrie. Astfel, clujenii, inca in insolventa, s-ar putea sa prinda un loc care califica pentru cupele europene, dar sa nu poata juca, pentru ca sunt in insolventa. Rasul lumii, zau asa!

PS. Ce s-ar intampla daca Dinamo ar face contestatie la meciul disputat in pauza impusa de FIFA? Asta, asa, pentru ca tot s-a apucat FRF sa dea in judecata cai verzi pe pereti, adica publicul unui meci in care nu a luat masurile de securitate obligatorii!

Advertisements