Stirile zilei, sa zicem, clasic, una buna si una rea, au venit astazi pana-n pranz, din Constanta. Sau, ma rog, in legatura cu acest oras: doua sportive de aici, Catalina Ponor, gimnasta care a anuntat ca nu vrea sa intre in activitatea politica, o chestie “murdara” in care “nu vreau sa-mi arunc numele”, iar Simona Halep s-a oprit in semifinale la Wuhan, dupa o infrangere fara drept de apel in fata cehoaicei Petra Kvitova.

*Necazul, dar si avantajul, tenisului este ca, practic, mai ales cand ajungi la varf, esti expus in fiecare zi examenului, iar daca mai ai si suporteri implicati afectiv in ceea ce faci tu, ei bine, ii supui mereu unor stari contradictorii. Problema este ca noi, cei care ne implicam afectiv, cum spuneam, sa cantarim, daca se poate calm, daca balanta inclina spre momentele bune, pentru ca nu-i ca la alte sporturi, o data pe an sau o data la 4 ani, ci, practic, zilnic.

Asa si cu Simona Halep: dupa aproape o saptamana de joc incantator in turneul WTA Premier 5 de la Wuhan a avut o zi, vineri, complet ratata, in fata Petrei Kvitova, care a eliminat-o intr-o ora si 6 minute de joc dominat clar, castigand pentru prima oara in intalnirile directe, si inca la un scor fara prea mult loc de comentarii: 6-1, 6-2.

Francezii au o expresie foarte potrivita pentru astfel de zile, “un jour sans”, o zi fara, constatarea venind de la parizieni, din timpul ocupatiei germane in al doilea razboi mondial, cand restaurantele aveau dreptul sa vanda preparate din carne o zi da, una nu. De aici, iata, “un jour sans” este o zi fara niciun gust, fara nicio bucurie, sensul extinzandu-se dupa cum se vede. O astfel de zi a prins vineri Halep, careia nu i-a iesit absolut nimic, lasandu-ne sa ne saturam cu rabdari prajite, cum, la fel de plastic, zicem noi, pe aici, prin Micul Paris (asa se spune, nu?).

Oricum, de la Wuhan, dincolo de cecul baban incasat (117.770 dolari, alaturi de cele 350 puncte WTA) si certitudinea ca va juca, pentru a treia oara consecutiv, in Turneul Campioanelor de la Singapore (23-30 octombrie). In finala, va fi o lupta ceho-slovaca, Petra Kvitova contra Dominika Cibulkova, adica jucatoarea cea mai inalta a turneului o va intalni pe cea mai scunda, probabil din intregul circuit…

*In ce o priveste pe Catalina Ponor, aseara, tot pe acest blog, puteti vedea alaturi, scriam: “Evident discutii au fost, Ponor s-ar putea sa fi spus chiar da, dar probabil s-a intors. Pentru ca, v-am spus, valul de postari negative i-o fi adus aminte de ce a patit in timpul JO de la Rio, de postura ei de persoana publica, notorie, care este supusa in orice moment parerilor oricui. Eu zic ca renunta, dvs ce ziceti?”

Era putin trecut de miezul noptii (asteptasem, pentru grupajul de stiri, rezultatele de la Europa League, la fotbal), iar dimineata, devreme, aproape la prima ora, iata ce a spus Catalina: ”Nu voi face politica, nu e pentru mine. Se spune ca e o meserie murdara si nu vreau sa-mi arunc numele în asa ceva, dupa ani de zile de munca în gimnastica pe propriile eforturi ºi sacrificii. Daca eram intr-o tara civilizata, cu politica normala, probabil merita sã o fac. Sunt interesata de sport, nu de politica si vreau sa-mi pastrez numele curat”.

Acum si baietii aia de la PSD Constanta au incurcat-o, intr-un caz clasic de calcat pe grebla, cand iti sparge coada acesteia capul… Una peste alta, sa ne bucuram ca si netul ajuta la ceva, dar si ca incet-incet lumea realizeaza ca alergatul asta dupa imagine si atat, fara nici o baza solida in domeniu, face din politica o indeletnicire nefrecventabila pentru oamenii cu o notorietate solida, construita pe o baza reala, palpabila, nu inventata!

Advertisements