In umbra sportivilor, sectorul de proteze se angajeaza intr-o alta competitie in timpul Jocurilor Paralimpice, cu argumente imaginea pozitiva si inovatiile tehnice, iar vitrina competitiilor foloseste mult concurentei, asa incat, chiar daca se clameaza idealuri si altele asemenea, pana la urma tot la vanzari ajungem.

De altfel, si cel mai vocal paralimpic roman, care isi face o reclama incredibila pe foste rezultate, are o astfel de preocupare in afara arenelor, dupa cum scrie seriosul site liders.ro “Carol Novak (…) este si un foarte bun manager. Detine fabrica de proteze si echipamente medicale MedExpert”. Astfel ca te intrebi daca reclama obsedanta de care se inconjoara nu este cumva platita de fapt, si din fondurile de publicitate ale firmei…

In fine, sa vedem si opiniile celo prezenti in aceste zile la Rio de Janeiro explicit pentru comertul cu proteze. “Bineinteles ca exista concurenta” intre fabricanti in timpul Jocurilor, in special in termeni de comunicare (iata!), admite Ruediger Herzog, purtator de cuvant al firmei germane Ottobock, numarul 1 mondial in proteze. Firma colaboreaza cu miscarea paralimpica de la Jocurile de la Seul, din 1988, si a devenit incepand cu Jocurile de la Atena reparatorul oficial pentru Jocurile Paralimpice, de vara si de iarna.

Pentru Rio de Janeiro, unde participa 4.342 de sportivi din 159 de natiuni, care concureaza la 22 de discipline, grupul a trimis o delegatie de aproape 100 de specialisti in proteze, tehnicieni si alti meseriasi de la filialele din intreaga lume, care lucreaza intr-un atelier imens pentru repararea echipamentelor oricarui fabricant: lame de cursa din carbon, proteze pentru mers, zeci de carucioare rulante afectate in timpul concursurilor.

Marele rival al Ottobock, firma islandeza Ossur, care a furnizat, notabil, lamele de cursa sprinterului sud-african Oscar Pistorius la Londra in 2012, isi face reclama prin “Team Ossur”, compusa din circa 20 de sportivi internationali pe care ii sponsorizeasa.

Un fel de batalie Nike-Adidas in ce priveste echipamentul sportiv, numai ca avand o cota de piata de nisa, infinit mai mica, desi deloc de neglijat: 1-1,2 miliarde de dolari.

Cu titlu de exemplu, Ottobock produce anual 150.000 de proteze, dintre care doar 800 de proteze sportive. Pare infim, dar publicitatea, mai ales prin Jocurile Paralimpice, este importanta. Dar si in ce priveste faptul ca protezele pentru sportivii paralimpici ajuta la realizarea de inovatii si inventarea unor materiale mai bune. De pilda, o firma franceza, Chabloz, a creat o gheata-proteza speciala pentru schiorii de fond amputati, din silicon, pe care acum o produce pentru piata globala.

Totodata, subliniaza Herzog, de la Ottobock, se creeaza imaginea unei proteze performante si pentru cei care nu practica sportul, care “isi pot spune cu precizie ca isi pot ameliora viata de zi cu zi. “Echipa noastra de cercetare-dezvoltare invata mult din analiza biomecanica a sportivilor, putand-o transfera la dezvoltarea produselor pentru alti amputati”, confirma si Edda Geirsdottir, purtatoare de cuvant la Ossur.

Advertisements